Județul
Gorj este unul dintre cele 41
de județe ale României,
avand drept reședința municipiul Târgu Jiu.
Din
secolul al X-lea până în secolul al XIII-lea județul a fost o parte distinctă a
formațiunii politice condusă de Litovoi. La sfârșitul secolului al XV-lea se
poate vorbi de Gorj ca județ.
Județul
Gorj este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu. Este
limitat de județele: Dolj (sud-est), Mehedinți (sud-vest), Caraș-Severin
(nord-vest), Hunedoara (nord) și Vâlcea (est).
El
dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil și este unul
dintre județele bogate în resurse naturale atât din punct devedere al
cantităților cât și al diversității.
Cu
un potențial turistic diversificat, județul Gorj este reprezentat de cadru
natural pitoresc, monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică.
Relieful județului
Gorj este variat și poate fi împărțit în trei unități fizico-geografice.
Acestea sunt: Carpații Meridionali, reprezentați de munții Godeanu, Vâlcan și Parâng, Subcarpații Getici între râurile Motru și Olteț si dealurile sudice care
se întind de-a lungul Platoului Getic. Altitudinile oscilează de la 2.518 m în
Masivul Parângu Mare la 100 m în Valea Jiului din sudul județului. Teritoriul
județului Gorj este bogat în ape subterane cum ar fi apele de carst provenite
din bara calcaroasă montană unde s-a făcut și captarea celor două izvoare la
Runcu și Izvarna cu un debit de peste 100 litri/secundă fiecare. Ape freatice
la adâncimi mici de circa 2–3 m se află în depresiunile subcarpatice și în
luncile râurilor din zona de podiș folosită de locuitori prin captări în
puțuri. Apele minerale apar la Săcelu în izvoare folosite pentru băi.
Clima este temperat-continentală moderată cu
influențe mediteraneene. Datorită configurației reliefului, clima este
diferențiată în funcție de treptele de relief. Temperaturile medii anuale cresc
dinspre nord spre sud. Vânturile dominante sunt cele nordice.
Flora și fauna
județului sunt variate. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de
tip submediteranean, pontic, balcanic și balcano-dacic.
Hidrografia județului
este reprezentată de râurile: Jiu, Gilort și
afluenții lor, Râurile Olteț și Cerna.
Există câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija,
Pasărea și Godeanu. Lacurile sunt puține și sunt realizate artficial pentru
atenuarea viiturilor (Ceauru) sau pentru producerea de energie electrică
(Motru, Cerna, Valea lui Ivan).
Gorjul este delimitat la nord de paralela de 45°58' latitudine
nordică, ce trece în apropiere de localitatea Țânțăreni. Limita estică se află în apropierea
localităților Alimpești și Polovragi, pe lângă trecând
meridianul de 23°39' longitudine estică. Limita vestică este reprezentată de
vârful Dobru din Munții Godeanu, situat pe meridianul de 22°6' longitudine
estică. Paralela de 45° străbate teritoriul județului prin partea de sud a
reședinței acestuia.
Cu
un potențial turistic diversificat, județul Gorj este reprezentat de un cadru
natural pitoresc, monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică
(multe opere fiind de interes internațional), reprezentând un important
patrimoniu folcloric și etnografic, aceste așezări și locuri prezentându-și
istoria din cele mai vechi timpuri până astăzi.
În
Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane pedestre, între care și două trasee
turistice europene de lung parcurs (E3și E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier, Cheile Oltețului – Polovragi),
cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potențial speologic din
România, o stațiune de schi (Rânca),
precum și perimetre de vânătoare și pescuit ce atrag anual un mare număr de
turiști.
Arhitectura
lemnului tezaurizează mărturii de o excepțională valoare artistică a culturii
materiale și spirituale a poporului român. Importante pentru evoluția
programului arhitectural sunt în mare măsură și casele și conacele realizate
îndeosebi între secolele al XVI-lea și al XIX-lea: Casa Dimitrie Măldărăscu,
din municipiul Târgu Jiu, strada Tudor Vladimirescu,
nr. 36; Casa Cartianu, situată în satul Cartiu,
comuna Turcinești, la nord de municipiul Târgu
Jiu; Casa Cornea Brăiloiu,
din cartierul Vădeni al
municipiului Târgu Jiu; Casa Barbu Gănescu, din
municipiul Târgu Jiu, Piața Victoriei, nr. 1; Casa Vasile Moangă, din
municipiului Târgu Jiu; Casa Moangă - Pleșoianu,
din stațiunea Săcelu. Fondul arheologic cu valoare turistică este reprezentat
prin cele câteva castre romane și așezări vechi mai deosebite, aflate în
diverse localități. Cel mai important obiectiv de cultură și în același
timp turistic al județului este reprezentat de Ansamblul
Cultural Constantin Brâncuși. Creatorul școlii moderne de sculptură,
genialul Constantin Brâncuși, a oferit în dar orașului Târgu Jiu câteva opere
de o inestimabilă valoare.
În
arhitectura religioasă din Gorj, bisericile din lemn mărturisesc despre o
civilizație a lemnului cu rădăcini adânci în timp. Făurite dintr-un material
perisabil, prin grija micilor comunități locale, ele au dăinuit peste veacuri
și întâlnim astăzi construcții de acest tip vechi de peste 300 de ani –
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli”, Ceauru, comuna Bălești, realizată în
1672, Biserica de lemn „Intrarea în Biserică” de la Slăvuța, comuna Crușeț
construită în 1684, la care se adaugă un număr însemnat de obiective din secolul al XVIII-lea.
