Multumim, Brancusi, pentru mostenire!

<<Am putea trai fara sfarsit ca un cantec ce se repeta la nesfarsit.

,,Coloana fara sfarsit'' indeplineste aceasta taina.Lemnul acela care se gatuie si rasufla poate fi prelungit spre cer vreo cinci sute de metri si se poate merge la Dumnezeu cu acest ritm.>>


                                                                             (Vorbeste Brancusi, in ,,Steaua'', nr. 8, 1978)

Multumim, Brancusi!

Mostenitorii, localnicii Tg-Jiului!